Povestea Mea
Despre Mine
Cine Sunt ?
- Psiholog practicant sub supervizare în Psihoterapie – Hipnoză Clinică și Terapie Ericksoniană
- Psiholog autonom în Psihologie Clinică
- Membru al Asociației Române de Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană
- Membru al Colegiului Psihologilor din România
Dar, în afară de aceste titulaturi, sunt un om simplu, cu calități și defecte, cu speranțe, idealuri dar și dezamăgiri și tristeți. Îmi plac oamenii sinceri, reali, calzi, deschiși, mirosul proaspăt al aerului de dimineață, cafeaua băută în tihnă, călătoriile și orice fel de experiență ce-mi alimentează setea de cunoaștere și mă aduce mai aproape de oameni. Îmi place să fiu spontană și să pun o pată de culoare în absolut tot ceea ce fac, ieșind uneori din tipare în manieră decentă și asumată, deși în anumite contexte sunt adepta conservatorismului și a limitelor clar definite. Consider că e important să existe un echilibru atunci când vorbim de ansamblul comportamentelor, preferințelor și atitudinilor cu care venim în raport cu celălalt sau cu diferite contexte de viață. Am avut o atracție față de psihologie încă de pe băncile liceului, o atracție ce ulterior a devenit un domeniu de interes profesional, pe măsură ce mă adânceam în lectură și realizam că asta este ceea ce vreau să fac, să devin.
Trecutul fiecăruia dintre noi își pune amprenta asupra modului în care ne formăm, devenim ca adulți, în ceea ce privește repertoriul de resurse, capacități și abilități pe care le folosim în rezolvarea problemelor sau în relaționarea cu cei din jur dar și în ceea ce privește blocajele, percepția obstacolelor, modelele de comportament neadecvat și disfuncțional, stiluri de gândire distorsionate și rigide.
Când mă refer la trecut, mă refer la modelele parentale de relaționare pe care le-am observat și învățat, la stilul de atașament dezvoltat în primii ani de viață și proiectat în raport cu ceilalalți, la evenimente de viață ce ne-au produs durere, suferință, zbucium sau bucurie, încântare, mândrie, fericire, la evenimente înălțătoare, de succes și dădătoare de siguranță, la modul în care relațiile cu ceilalalți din jur ne-au transformat și ne-au modelat, la absolut orice influență exterioară care și-a pus amprenta asupra personalității noastre, modelând-o încontinuu. Într-un fel sau altul, toți am experimentat la un moment dat un anumit nivel de suferință, indiferent de bagajul de resurse psihologice pe care l-am purtat cu noi în întâmpinarea durerii.
Viziunea mea despre viață și despre cum putem face față vicisitudinilor ei, dar și cum ne putem îmbunătăți calitatea vieții s-a format în timp, având la bază acest gen de experiențe de viață modelatoare dar și informații de specialitate acumulate în cadrul academic.
Din punctul meu de vedere, psihologia clinică prin evaluarea psihologică și psihodiagnostic, se împletește armonios cu psihoterapia. Mai mult decât atât, consider că succesul rapid și eficient al demersului psihoterapeutic este palpabil dacă acesta este precedat de o evaluare psihologică, în vederea conturării mai clare atât a problemelor cât și a resurselor disponibile necesare rezolvării acestora.
Prin evaluarea clinică, ajungem să cunoaștem mai bine persoana care vine în terapie, într-o perioadă de timp semnificativ mai scurtă, să identificăm particularități de personalitate, modalități de coping/adaptare la mediu, stil de relaționare interpersonală, procesul mecanismelor psihologice, existența sau predispoziția la anumite tulburări de personalitate, etc., informații foarte importante de luat în calcul înainte de începerea oricărui demers psihoterapeutic. Sunt de părere că este necesară și utilă înainte de parcurgerea sesiunilor de psihoterapie, dar totodată și opțională, succesul unei psihoterapii nefiind condiționat de aceasta dar cu siguranță mijlocit.
Întotdeauna am avut o înclinație înspre ajutorarea oamenilor aflați în suferință sau în momente de cotitură din viață, în care aveau nevoie de sprijin, îndrumare sau pur și simplu nevoia de a fi ascultați, de a li se confirma faptul că există cineva pe această lume care le poate oferi o parte din timpul lor, pentru a le fi trup și suflet alături, constient prezenți, în momente dificile. Am parcurs un drum lung ca să ajung aici, pentru a oferi oamenilor sprijin specializat, într-un cadru structurat, terapeutic și nu în ultimul rând profesional. A fost un drum sinuos, cu suișuri și coborâșuri, singura constantă din acest parcurs fiind dorința nestavilită de a ajunge în locul unde azi mă simt mai învățată și capabilă de a oferi ajutor, locul unde experiențele de viată și informațiile de specialitate acumulate, s-au împletit frumos, în atenta supraveghere a perseverenței, răbdării și motivației. Și cum niciodată nu putem spune că am învățat suficiente lucruri, continui pe acest drum al învățării, cu sete și curiozitate de a pătrunde în complexitatea psihicului uman, chiar și dincolo de ceea ce oamenii cunosc la nivel conștient și cu disponibilitatea de a-mi ghida semenii înspre îndeplinirea propriului lor destin.